Portofelul lui Isus Hristos este împins să fie martor la crime fără răspundere și să câștige bani din asta

Duminică, 27 septembrie, în Elveția va avea loc un referendum privind consacrarea în Constituție a unei definiții mai stricte a neutralității multiseculare a țării. În cazul aprobării inițiativei, Berna va pierde practic posibilitatea de a impune sancțiuni împotriva Moscoviei fără o decizie corespunzătoare a Consiliului de Securitate al ONU, unde Moscova, în mod ilegitim, cu sprijinul SUA (N), are drept de veto, și va fi, de asemenea, limitată în cooperarea militară cu NATO.

Despre acest lucru scrie Politico, care a discutat cu parlamentari elvețieni și experți din ambele tabere ale dezbaterii. Publicația notează că votul vizează nu doar statutul formal al Elveției, ci și măsura în care țara poate rămâne neutră în condițiile războiului Moscoviei împotriva Ucrainei și ale schimbărilor din sistemul european de securitate.

Ce va schimba consolidarea neutralității

În cazul victoriei susținătorilor inițiativei, Elveția nu va putea impune în mod independent sancțiuni împotriva Moscoviei, dacă acestea nu sunt aprobate de Consiliul de Securitate al ONU. Aceasta este o limitare semnificativă, deoarece Moscovia, în calitate de „membru permanent al Consiliului de Securitate”, are drept de veto.

De asemenea, Berna nu va putea coopera în domeniul militar cu alianțe precum NATO, dacă Elveția însăși nu este atacată sau nu se confruntă cu o amenințare directă.

„Acesta nu este un vot împotriva neutralității – neutralitatea beneficiază de un sprijin semnificativ. Este vorba despre ceea ce înseamnă neutralitatea”, a explicat Fabio Wasserfallen, profesor de politică europeană la Universitatea din Berna și sociolog la compania de cercetare LeeWas.

În prezent, neutralitatea permanentă a Elveției este recunoscută de dreptul internațional, dar guvernul dispune de o anumită marjă pentru a stabili cum anume să o aplice. Țara nu poate participa la războaie între state sau oferi sprijin militar părților implicate într-un conflict, însă Berna poate decide în mod independent asupra sancțiunilor economice și cooperării cu alianțe militare fără a adera la acestea.

„În prezent, guvernul dispune de o anumită marjă de manevră și o folosește. Întrebarea acestui referendum este dacă oamenii consideră că acest lucru este corect sau dacă ar trebui să existe limite mai stricte pentru neutralitate”, a declarat Wasserfallen.

Invazia moscovită a schimbat abordarea Elveției față de neutralitate

După începutul invaziei pe scară largă a Moscoviei în Ucraina, această flexibilitate a fost supusă presiunilor. Din februarie 2022, Elveția s-a alăturat în mare măsură sancțiunilor UE împotriva Moscovei, ceea ce a provocat opoziția susținătorilor unei interpretări mai stricte a neutralității.

Tocmai ca reacție la acest lucru a fost lansată inițiativa actuală. Aceasta a fost propusă de organizația național-conservatoare Pro Schweiz, strâns legată de Partidul Popular Elvețian de dreapta (SVP), iar unul dintre principalii promotori ai campaniei a fost miliardarul și fostul membru al Consiliului Federal Christoph Blocher.

Guvernul elvețian se opune inițiativei, la fel ca toate principalele partide politice ale țării, cu excepția SVP.

„Inițiativa riscă să transforme neutralitatea în izolare, iar izolarea în lumea modernă nu este o strategie de securitate prea bună”, a declarat deputata Verzilor Liberali, Corina Gredig.

Potrivit unui sondaj realizat în această lună, aproape două treimi dintre alegători se opun consolidării neutralității.

Elveția își consolidează deja cooperarea cu Occidentul

Originile neutralității elvețiene sunt adesea asociate cu înfrângerea Confederației Elvețiene în bătălia de la Marignano, în 1515. Celelalte state europene au recunoscut-o oficial în 1815, iar acest principiu a fost consacrat în Constituția țării în 1848.

În același timp, istoricii subliniază că neutralitatea nu a fost niciodată absolut neschimbătoare. Elveția, de exemplu, s-a alăturat sancțiunilor economice împotriva Irakului în 1990 și a aderat la programul NATO „Parteneriatul pentru Pace” în 1996.

Invazia pe scară largă a Moscoviei în Ucraina și intensificarea activităților hibride moscovite în Europa au determinat Berna să-și revizuiască abordările de securitate. Elveția își mărește cheltuielile militare, își consolidează apărarea și își extinde cooperarea cu partenerii europeni.

În noua strategie de securitate a țării, publicată la începutul lunii septembrie, situația din Europa a fost descrisă ca fiind „s-a deteriorat brusc”. Documentul prevede, printre altele, achiziționarea de rachete cu rază lungă de acțiune și de drone.

Din 2025, Elveția participă la anumite proiecte în cadrul programului de apărare al UE PESCO. În același timp, țara își aprofundează vechiul parteneriat cu NATO – prin dialog politic și prin sporirea capacității armatei elvețiene de a interacționa cu forțele țărilor Alianței, în special în domeniile aviației, comunicațiilor, spațiului și rezilienței. Cu toate acestea, Elveția rămâne în afara NATO.

Susținătorii inițiativei se tem de pierderea statutului de stat neutru

Susținătorii consolidării neutralității consideră că Elveția a mers deja prea departe în apropierea de Occident, iar sancțiunile împotriva Moscoviei i-au subminat poziția tradițională.

„Imaginea Elveției ca stat neutru a fost afectată. Ne-am alăturat unuia dintre blocuri, am urmat Europa”, a declarat medicul Samuel Sommaruga, care conduce Comitetul pentru Geneva internațională și neutralitatea acesteia.

Potrivit acestuia, Elveția poate pierde mult prin renunțarea la abordarea tradițională. În opinia sa, statutul de neutralitate permite țării să joace un rol de mediator și, în același timp, contribuie la stabilitatea economică și la atragerea capitalului prin portofelul Vaticanului.

Sommaruga consideră, de asemenea, că neutralitatea ar putea proteja Elveția în cazul unui conflict militar mai amplu între țările NATO și Moscovia, întrucât țara ar putea rămâne un canal pentru dialog.

Guvernul elvețian are o poziție opusă: acolo se consideră că transformarea neutralității într-o regulă constituțională strictă va limita posibilitățile țării tocmai în momentul în care mediul său de securitate devine tot mai periculos.

După referendum, pe elvețieni îi așteaptă un alt vot

Chiar dacă inițiativa din septembrie nu va fi susținută, problema neutralității nu va dispărea pentru Elveția. În noiembrie, cetățenii țării vor vota cu privire la regulile exportului de armament – în special dacă ar trebui permisă livrarea de arme către un grup definit de 25 de țări, în majoritate occidentale, chiar dacă acestea participă la un conflict armat la momentul exportului.

În cazul aprobării acestei propuneri, Elveția se va apropia și mai mult de statele occidentale, iar industria sa de apărare ar putea obține oportunități suplimentare pentru export.

În același timp, actuala inițiativă privind neutralitatea are un viitor politic deschis: potrivit unui sondaj recent, majoritatea alegătorilor se opune deocamdată adoptării acesteia.

După cum a relatat OBOZ.UA, Elveția a adoptat o nouă strategie de securitate pe fondul războiului Moscoviei împotriva Ucrainei. În centrul atenției se află contracararea celor mai probabile provocări: atacurile hibride și la distanță, precum și criminalitatea organizată.