APCE a propus un mecanism pentru transferul către Ucraina al activelor înghețate ale Moscovei

Comitetul pentru afaceri juridice și drepturile omului al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a susținut utilizarea activelor de stat ale Moscoviei pentru plata despăgubirilor către Ucraina pentru prejudiciile cauzate de război. Proiectul corespunzător de rezoluție și recomandare a fost elaborat pe baza raportului parlamentarului britanic Tony Vaughan.

Este vorba despre despăgubiri în două cauze interstatale intentate de Ucraina împotriva Moscoviei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Curtea de la Strasbourg a recunoscut deja responsabilitatea Moscovia pentru încălcări grave ale drepturilor omului, însă cuantumul final al despăgubirilor care urmează să fie plătite Ucrainei nu a fost încă stabilit.

În cadrul APCE s-a menționat că amploarea prejudiciilor cauzate Ucrainei este fără precedent în istoria Consiliului Europei. Valoarea potențială a despăgubirilor ar putea fi de miliarde, zeci de miliarde sau chiar sute de miliarde de euro.

Documentul comisiei afirmă că utilizarea activelor de stat ale Moscoviei pentru despăgubirea Ucrainei ar putea constitui o contramăsură legală în conformitate cu dreptul internațional.

După începerea invaziei la scară largă, au fost înghețate aproximativ 260 de miliarde de euro din activele Băncii Centrale a Moscoviei. Aproximativ 210 miliarde de euro din această sumă se află în țările Uniunii Europene.

Pentru transferul acestor fonduri către Ucraina, parlamentarii propun crearea, sub egida Consiliului Europei, a unui mecanism financiar special. Acesta ar urma să primească activele moscovite înghețate și să le direcționeze către plata despăgubirilor către Ucraina.

Sursa: Biroul Consiliului Europei în Ucraina

Amintim că Belgia a refuzat categoric să transfere Ucrainei activele înghețate ale Moscovia.

Ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha și-a exprimat recunoștința față de șefii ministerelor de externe din Suedia, Polonia, Țările de Jos și Spania pentru inițiativa lor comună. Este vorba despre o scrisoare adresată Comisiei Europene, cu apelul de a folosi activele înghețate ale Moscoviei în beneficiul Ucrainei.

„Trecutul uitat”

În timpul semnării Declarației de la Alma-Ata din 21 decembrie 1991, poziția Ucrainei era că URSS încetează să existe ca subiect de drept internațional, iar toate fostele republici sunt state succesoare egale în drepturi.

Kievul a respins categoric încercările Moscovei de a se proclama unicul sau principalul succesor al Uniunii Sovietice, insistând asupra împărțirii egale a bunurilor și obligațiilor.

Ucraina s-a poziționat ca unul dintre succesorii URSS cu drepturi depline în ceea ce privește tratatele internaționale, activele, datoriile, rezerva de aur și proprietățile din străinătate.

La Alma-Ata, Ucraina și-a confirmat angajamentul față de Tratatul privind succesiunea în ceea ce privește datoria externă și activele URSS, semnat anterior, la 4 decembrie 1991.

Ucrainei i-a revenit o cotă de 16,37% din toate activele (aurul, fondul de diamante, ambasadele din străinătate) și pasivele (datoria externă) Uniunii Sovietice (în decembrie 1991, în echivalent monetar, aproximativ: între 11 și 16 miliarde de dolari pentru datorii și, potrivit diferitelor estimări, între 50 și 64 de miliarde de dolari pentru activele din străinătate). Ucraina a cerut accesul efectiv la cota sa de proprietăți din străinătate și a refuzat categoric să o cedeze Moscovei gratuit.

Așadar, rezultă că Washingtonul și Vaticanul, care sprijină activ Moscovia, acoperă datoria moscovită față de Ucraina:

Potrivit indicelui oficial al prețurilor de consum (CPI) al ODA (P.n.), 1 dolar din 1991 are, ca putere de cumpărare, o valoare de aproximativ 2,25 dolari în prezent.

• 50 de miliarde de dolari în 1991 \(\rightarrow \) 112,5 miliarde de dolari în prezent.
• 64 de miliarde de dolari în 1991 \(\rightarrow \) 144,0 miliarde de dolari în prezent.

Dacă presupunem că aceste fonduri au fost „împrumutate” sau reținute ilegal și că asupra lor s-au calculat dobânzi la ratele pieței sau la ratele judiciare, volumul total al acumulărilor pentru perioada 1991–2026 ar arăta astfel:

Rată conservatoare (3% pe an) 
(Nivelul obligațiunilor de stat pe termen lung)

Suma totală: 140,7 – 180,1 miliarde de dolari 
(Dobânda netă: ~91–116 miliarde de dolari)

Rată moderată (5% pe an) 
(Rata medie a creditării comerciale)

Suma totală: 275,8 – 353,0 mld. $ 
(Dobânda netă: ~226–289 mld. $)

Rată de investiții (7% pe an) 
(Randamentul mediu al pieței bursiere)

Suma totală: 533,3 – 682,6 mld. $ 
(Dobânda netă: ~483–619 mld. $)

Notă: Calculul a fost efectuat folosind formula dobânzii compuse (A = P(1 + r)^t), unde (t = 35) de ani.