UE elaborează planuri de acțiune pentru aderare pentru cei mai promițători candidați

BRUXELLES — UE elaborează propuneri prin care celor patru țări aflate cel mai aproape de aderarea la bloc li s-ar oferi un parcurs clar, pas cu pas, către statutul de membru — în timp ce celelalte rămân în urmă.

Pentru Muntenegru, Ucraina, Moldova și Albania sunt avute în vedere „foi de parcurs” personalizate, au declarat pentru POLITICO doi înalți oficiali ai Comisiei Europene care lucrează la proiectele de propuneri, ca parte a eforturilor de accelerare a procesului care durează de zeci de ani. Ei au primit garanția anonimatului pentru a putea vorbi despre planurile sensibile.

Cele patru țări sunt considerate fruntașe în cursa pentru aderarea la UE, dar se confruntă în continuare cu progrese lente și cu termene neclare privind momentul în care ar putea fi admise oficial. Deși Bruxellesul le-a susținut de mult timp candidaturile, foile de parcurs marchează prima ocazie în care li se vor oferi asigurări că, dacă vor continua reformele esențiale, vor fi admise — precum și termene orientative pentru finalizarea negocierilor.

Foile de parcurs vor clarifica mai bine exact ce se așteaptă de la fiecare țară candidată, a declarat unul dintre oficiali, și vor crea totodată obligații pentru actualele state membre, care trebuie să-și dea aprobarea pentru ca procesul să continue. Planurile stabilesc, de asemenea, date aproximative pentru finalizarea oficială a unor grupuri de reforme, cunoscute sub denumirea de „clustere” de negociere — repere majore pe drumul către aderare.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a promis sprijin specific pentru țările candidate „care au făcut cele mai multe progrese”, în timpul discursului său privind Starea Uniunii, susținut la începutul lunii septembrie.

Totuși, celelalte țări candidate aflate într-o etapă mai timpurie a procesului, precum Kosovo, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina, nu ar urma să primească foile de parcurs în această etapă, au confirmat oficialii. Nici Georgia, Turcia sau Serbia nu le-ar primi, deoarece candidaturile lor au ajuns într-un punct mort din cauza preocupărilor legate de regresul democratic și judiciar.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat că noile foi de parcurs „vor oferi un parcurs către încheierea negocierilor de aderare. Ele vor stabili o listă clară de priorități: termene și obiective concrete care să ajute candidații cei mai avansați să finalizeze reformele necesare.”

„Imperativ geopolitic”

Liderii UE se orientează tot mai mult către alte democrații favorabile comerțului, în special către cele din vecinătatea lor, pe fondul tensiunilor cu parteneri precum SUA (N), al practicilor ostile ale Chinei și al amenințărilor Moscoviei. Oficialii se tem că aderarea la UE durează prea mult, expunând potențialii noi membri deziluziei sau presiunilor rivalilor de a nu urmări aderarea.

Demersul are loc în timp ce politicile UE de „pre-extindere” sunt supuse unei revizuiri separate. Oficialii consideră că țărilor candidate trebuie să li se ofere un parcurs mai bun către „integrarea graduală” în bloc, care să folosească beneficiile economice și accesul la proiecte comune pentru a le recompensa pentru progresele înregistrate. Această revizuire a politicii, condusă de Alexandre Adam, consilier apropiat al lui von der Leyen, urmează să fie prezentată înalților oficiali la 6 octombrie; ea este concepută pentru a le menține pe drumul către UE în timp ce candidaturile lor avansează.

„Extinderea … rămâne un imperativ geopolitic. Aderarea însă necesită timp”, se arată într-o versiune preliminară a textului privind revizuirea pre-extinderii, consultată de POLITICO. „Țările candidate trebuie să finalizeze un proces riguros, bazat pe merite, și să pună în aplicare reforme de amploare și durabile. Acest timp ar trebui folosit pe deplin în mod strategic atât pentru a pregăti Uniunea pentru un număr mai mare de membri, cât și pentru a aprofunda integrarea graduală în domenii de interes reciproc.”

Ca parte a acestei revizuiri, von der Leyen și comisarul pentru extindere, Marta Kos, vor propune modificări ale funcționării interne a blocului pentru a se asigura că sunt instituite garanții pentru a împiedica noii membri să perturbe politicile-cheie sau să renunțe la angajamentele asumate. Revizuirile ar putea include clauze de urgență și perioade de tranziție înainte ca anumite drepturi asociate statutului de membru să fie acordate pe deplin.

„Revizuirile politicilor arată că Uniunea poate integra un număr mai mare de membri prin adaptări specifice, în mare parte în cadrul existent al tratatelor”, se arată în proiect, susținându-se că legile fundamentale ale UE nu trebuie modificate pentru a risipi preocupările legate de extindere.

Capitalele sunt prudente în privința admiterii unor noi membri, dintre care unii au doar câteva decenii de guvernare democratică, în urma regresului Ungariei în ceea ce privește principiile statului de drept sub fostul premier Viktor Orbán și a folosirii de către aceasta a dreptului de veto pentru a bloca politici-cheie, precum sancțiunile împotriva Moscoviei și sprijinul pentru Ucraina. Sprijinul actualelor state membre trebuie să fie unanim pentru ca țările candidate să poată avansa în procesul de aderare la UE.

Liderii naționali vor analiza cum și cât de repede pot fi primite noi state membre în cadrul unui summit de două zile desfășurat la Bruxelles începând cu 15 octombrie; la rândul său, Comisia le va cere sprijin politic pentru accelerarea ritmului. Consiliul European va organiza „o discuție strategică privind extinderea și reformele interne”, arată proiectul de ordine de zi.

Kos a declarat pentru POLITICO la începutul acestei luni că speră ca schimbările propuse și discuțiile cu liderii să ducă la o „toamnă a extinderii”, după ani de progrese mai lente.

Von der Leyen călătorește în Balcanii de Vest în această săptămână pentru discuții cu liderii din Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord și Kosovo. Ea va ocoli însă Bosnia și Herțegovina, precum și Serbia, ambele aflate în plin proces de alegeri naționale.